Evitarea unei stări de mare dificultate socială, miza venirii FMI şi BM la Bucureşti
Sosirea concomitenta la Bucuresti, in perioada 28 octombrie – 9 noiembrie, a misiunilor de evaluare ale Fondului Monetar International (FMI) si Bancii Mondiale (BM), insotite de o delegatie a Comisiei Europene (CE), a fost anuntata joi (22-X-2009) dupa ce, cu numai câteva zile in urma, ambele institutii financiare internationale declarasera ca delegatiile lor nu vor veni decât dupa ce “va fi format noul guvern”.
Motivul pentru care cele doua institutii financiare internationale s-au razgândit atât de rapid (atitudine care nu le caracterizeaza) pare sa fie faptul ca, fara cele 2,86 de miliarde de dolari pe care România le are de incasat pâna la sfârsitul anului, tara risca sa intre intr-o “stare de mare dificultate sociala”.
Remarca ii apartine presedintelui Traian Basescu, care a declarat, pe 21 octombrie: “Am facut toate interventiile cu putinta pentru ca Fondul sa vina in România sa faca evaluarea. (…) Daca nu primim banii pe care trebuie sa ii primim de la Fond, putem intra intr-o stare de mare dificultate sociala”.
Aceeasi opinie a exprimat-o mai moderat si vicepresedintele SUA, Joseph Biden, care a spus joi, la Bucuresti: “Suntem parteneri in economia globala de astazi, de aceea, impreuna cu partenerii europeni, cu FMI si cu Banca Mondiala, am lucrat pentru ca sustinerea internationala pentru economia voastra sa fie prezenta, atunci când aveti nevoie de ea”.
Si intr-adevar, in timp ce Joseph Biden se indrepta spre aeroportul Otopeni, in urma vizitei facuta la Bucuresti, FMI a anuntat: “Ca urmare a cererii presedintelui României, FMI va trimite o delegatie la Bucuresti, in perioada 28 octombrie – 9 noiembrie”. Necesitatea discutarii cu un guvern instalat conform Constitutiei il face insa pe Jeffrey Franks, seful misiunii FMI pentru România, sa precizeze:
“Având in vedere situatia politica actuala, misiunea va incepe discutiile cu autoritatile cu privire la cea de-a doua evaluare conform Acordului Stand-By, insa va fi necesara probabil o mis iune ulterioara pentru a continua discutiile dupa formarea noului guvern”. Cu alte cuvinte, eliberarea transei a treia, in valoare de 1,5 miliarde de dolari, va depinde de modul in care noul executiv, format dupa alegerile prezidentiale, isi va insus i angajamentele asumate de guvernul Boc.
Ceea ce va cere FMI-ul este, de asemenea, destul de clar, conform declaratiilor lui Jeffrey Franks: “Misiunea FMI va evalua performantele economice recente ale tarii si va discuta cu autoritatile obiectivele economice pentru anul viitor, precum si masurile politice si reformele structurale necesare pentru a realiza aceste obiective”. Potrivit lui Jeffrey Franks, va fi necesar “un angajament politic extins pentru aprobarea bugetului pe 2010, cu un deficit de cel mult 5,9%”.
Din aceleasi motive, cu aceleasi obiective si chiar si cu aceleasi rezerve soseste la Bucuresti si misiunea BM. Într-un comunicat facut public de FMI se preciza ca “o misiune a Bancii Mondiale (BM) se va afla la Bucuresti de pe 28 octombrie pâna pe 9 noiembrie. Delegatia BM va sosi la solicitarea autoritatilor române pentru a discuta evolutia reformelor convenite in cadrul programului de politici de dezvoltare, care include trei imprumuturi in valoare totala de un miliard de euro.
Programul de politici de dezvoltare se concentreaza asupra managementului finantelor publice, asupra masurilor din sectoarele social si financiar si vine in completarea programelor sprijinite de Fondul Monetar International (FMI) si de Uniunea Europeana. Agenda convenita in cadrul Programului de Politici de Dezvoltare sprijina politicile si reformele structurale care au ca obiectiv sustenabilitatea fiscala a României si sprijinirea procesului de relansare economica.
O decizie asupra celui de-al doilea imprumut din cadrul DPL va putea fi luata numai dupa o atenta evaluare a realizarii programului de reforme convenit anterior”.
România a primit pe 20 octombrie de la BM un imprumut de 300 de milioane de euro, aprobat pe 1 septembrie 2009, iar cel de-al doilea imprumut, care depinde de rezultatele evaluarilor de la Bucuresti, este in suma de 360 de milioane de euro.
De la FMI, România a primit pâna in prezent 6,57 miliarde euro, cea de-a treia transa fiind de circa 1,5 miliarde de euro, iar CE va acorda României o suma de un miliard de euro. Asa se ajunge la cele 2,86 miliarde de euro pe care le mentionam mai sus, suma absolut necesara, daca ne gândim ca premierul desemnat Lucian Croitoru declarase ca pentru finantarea cheltuielilor statului pâna la finele anului este nevoie de 3,5 miliarde de euro.
Fara turbulentele politice legate de caderea guvernului Boc, Ministerul Finantelor Publice ar fi putut lansa in octombrie si o emisiune de euroobligatiuni in valoare de maximum 1,5 miliarde euro. În conditiile cunoscute, s-a apreciat ca momentul nu era favorabil si emisiunea a trebuit amânata.
Ca atare, fara banii de la FMI, BM si CE si cu emisiunea de euroobligatiuni ratata, autoritatile române s-au vazut in situatia in care au fost anulate concomitent finantari de peste 3,5 miliarde euro, lovitura care, evident, ar fi putut crea “o stare de mare dificultate sociala”. Si asa s-a ajuns ca, in nici o saptamâna, declaratiile de amânare a sosirii la Bucuresti a misiunilor de evaluare de la FMI si BM sa fie schimbate cu 180 de grade.
Sursă: financiarul.ro Foto: pixelio.de
Aici aflaţi în ordine tematică mai multe articole despre portalul nostru de firme şi articole actuale despre economia UE:
Centrul de informaţii
